PAROHIA ORTODOXĂ DOMAȘNEA

Localitatea este atestată documentar în 1436. În decursul existenţei sale, satul a avut mai multe vetre, cunoscându-se cu certitudine trei: "Satul bătrân", "La hotare" şi "Câmpul Nedeii". Satul a fost incendiat de turci în 1695 şi 1718. Este amintit în 1745 , 1751 , în 1757 când avea 130 de case, în 1774, 265 de case , în 1910, avea 2126 locuitori şi 473 de case , în 1935, 2072 locuitori . A făcut parte din Regimentul de graniţă, compania a 8-a cu sediul la Cornea. În sat a existat o biserică de lemn cu hramul "Sf. Atanasie de la Athos" înălţată în 1744.

Biserica actuală cu hramul "Sf. Atanasie de la Athos", este construită în stil baroc în 1807-1817, din piatră cu ziduri groase de 1,70 m, acoperită cu ţiglă, având dimensiunile de: 27,70 x 8,90 m. Turnul este din cărămidă acoperit cu tablă de cupru, iconostasul de zid. Edificiul este monument istoric.

Biserica a fost pictată în 1834 de Dimitrie Turcu împreună cu Dimitrie Popovici. Se păstrează mai multe icoane reprezentative pictate în ulei pe zid sau în ulei pe lemn cum ar fi: "Maica Domnului cu pruncul", "Schimbarea la faţă" (pictor Petru Iacşa?), "Sf. Ioan Damaschinul", "Cosma Cântăreţul". Restaurarea picturii s-a făcut în 1983-1985 de Gheorghe Costurin.Biserica a fost sfinţită de P.S. Lucian, Episcopul Caransebeșului în 17 octombrie 2010.

În biserică se păstrează următoarele icoane, secolul XVIII (?), tempera pe lemn, pictor necunoscut: "Iisus Hristos", "Maica Domnului cu pruncul", "Sf. Nicolae", "Sf. Petru şi Pavel", fiecare având dimensiunile de 1,30 x 0,73 cm. De asemenea, se pot remarca uşile împărătești (dimensiuni: 1,60 x 73 cm), moleniile ("Maica Domnului", "Sf. Ioan Botezătorul", fiecare icoană având dimensiunile de 80 x 35 cm) şi crucea cu dimensiunile de 86 x 56 cm. Se mai păstrează și moleniile "Maica Domnului", "Sf. Ioan Botezătorul", fiecare având dimensiunile de: 63 x 34 cm. Toate aceste icoane necesită restaurare urgentă.

Localitatea Domașnea

Domașnea se află la o altitudine de 492 m. Aşezată în sud-vestul tarii, în partea de sud-est a judeţului Caraș-Severin, în nordul depresiunii Domașnea-Mehadia din culoarul depresionar Timiș-Cerna.

Domașnea se întinde pe o vatră formată din 64 ha. având ca vecini: Teregova la Nord, Rusca la Nord-Est, Cornereva la Est, Cornea la Sud, Mehadica la Sud-Vest și Luncavița la Vest. Faţă de municipiul reședinţa de judeţ, Reșiţa, Domașnea e situată la o distanţă de aproximativ 90 km, iar faţă de cele mai apropiate orașe, 45 km de Caransebeș și respectiv 25 km de staţiunea Băile Herculane.

Numele de Domașnea vine din limba slavă, cuvântul "Domasch" însemnând casă, casnic, blând, locuinţă, domiciliu dar atribuindu-se însă sufixul [(n)ia] de origine latină, acesta din urmă îi stabilește paternitatea romană, latinescul "Domus", având același înţeles cu "Domașch"-ul slav pe care l-au îmbrăţișat sătenii din considerente de ordin fonetic.

Potrivit unui document publicat de istoricul maghiar Frigzes, s-a crezut că vechimea Domașnei se poate stabili începând din anul 1436. Dar, cercetările mai noi, în special cele făcute de Dr. Dimitrie Roman, au scos la iveală un document din care se poate stabili că un grup de case există în hotarul satului încă din anul 159 e.n. Documentul constă dintr-o diplomă militară. Într-adevăr, cu ocazia construirii de către autorităţile austriece în graniţă militară bănățeană, în anul 1928, a șoselei Orșova-Caransebeș a fost dezgropată fundaţia unui șanţ român de 40 x 34 m, unde s-a găsit o tăbliţa din bronz în dimensiunea 95 mm lățime, 60 mm înălțime și 0.5 mm grosime, așa numită "tabula honestae missionis", emisă din ordinul împăratului Hadrian la 27 septembrie 159, pe numele ostașului veteran Ivornecus, de origine celtică. Această tăbliţă se găsește la muzeul de antichităţi din Viena, înregistrată sub numărul D. XVII.

În anul 1962, localitatea a fost colectivizată, fiind singura din zonă care a trecut în mod forţat la acest sistem (un aport la această situaţie aducând și o parte din săteni) și care a avut urmări dezastruoase care au dus la ruinarea agriculturii și a locuitorilor.

Aceasta comună a reprezentat un focar de rezistentă anticomunistă în Banat.

Despre Domașnea se poate spune că este comuna cu cei mai mulţi "titraţi" pe cap de locuitor din ţară, peste 300 de persoane cu studii superioare la cele 500 de case cât are comuna.

poziție geografică

Demografie:

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Domașnea se ridică la 1.402 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.500 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,58%), cu o minoritate de romi (2,35%). Pentru 3,07% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși(96,08%). Pentru 3,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.